Regio UE Romania Ministerul Turismului Beneficiar Fonduri UE
Marime font

Datorită dispersiei obiectivelor turistice în întreg teritoriul Ţării Lăpuşului a fost necesară stabilirea şi crearea unor trasee turistice care pot fi: rutiere, în zona depresionară şi în zona montană. Traseele turistice rutiere Acestea vizează principalele obiective, iar dintre acestea se remarcă:

Târgu Lăpuş-Rogoz-Lăpuş-Băiuţ-Pasul Rotunda-Cavnic-Surdeşti-Copalnic Mănăştur-Borcut Târgu Lăpuş.

Traseu Târgu Lăpuş-Rogoz-Lăpuş-Băiuţ-Pasul Rotunda-Cavnic-Surdeşti-Copalnic Mănăştur-Borcut Târgu Lăpuş

Traseul urmează Valea Lăpuşului până la Băiuţ, străbătând Depresiunea Lăpuşului, se continuă peste Munţii Lăpuşului până în Depresiunea Cavnic de unde se coboară în lungul râului Cavnic până în Depresiunea Copalnic. De aici traseul urmăreşte marginea nordică a Masivului Preluca în lungul abruptului de falii, după care traversează Dealul Pietriş coborând în final în Depresiunea Lăpuşului. Se pleacă din Târgu Lăpuş km 0 – oraş situat pe râul Lăpuş, la 325 m altitudine, traseul trece apoi prin Dămăcuşeni, la 3 km, sat cu populaţie maghiară, atestat documentar la 1393 cu o biserică din piatră din sec. XVIII, un mic loc pentru agrement 1,5 ha şi centru meşteşugăresc olărit; la km 5 drum lateral la dreapta (D. J. 171) spre Suciu de Sus 10 km şi Groşi 18 km; Rogoz km 6 este sat atestat documentar la 1488, cu două bisericii de lemn, monumente istorice, situate în cimitirul satului, la circa 600 m de şosea, una ortodoxă din 1661 şi una greco-catolică din 1717, centru etnografic; Drum lateral la stânga D. C. 54 spre Libotin 6 km, Ungureni 11 km şi Cupşeni 12 km sate cu bisericii de lemn din sec. XVII – XVIII; Lăpuş km 13 comună situată în aval de confluenţa Lăpuş şi Rohia, menţionat documentar la 1505 cu o biserică de lemn din 1437, monument istoric, Monumentul Eroilor, centru arheologic (epoca bronzului), centru etnografic, folcloric şi meşteşugăresc: arhitectură, tradiţională, obiceiuri, port, cioplitul lemnului, olăritul; la km 15, drum lateral la dreapta spre Schitul Rohia şi locul Râoaia; la km 22, drum lateral la dreapta spre satul Poiana Botizii, 4 km în perimetrul căreia există izvoare minerale, la circa 3 km există Peştera cu Oase în care se găsesc resturi ale ursului de cavernă Ursus spelaeus care a trăit aici în pleistocen; urmează Băiuţul km 30, comună atestată documentar la 1315, centru minier (neferoase), cu gospodării tradiţionale înşirate de-a lungul văii Lăpuşului, izvoare minerale, loc de acumulare şi loc de plecare în drumeţii spre Munţii Lăpuşului; Pasul Rotunda (Cavnic) km 46 situat la 1040 m altitudine în Munţii Lăpuşului, punct din care se deschide o frumoasă panoramă asupra Munţilor Lăpuşului, Depresiunii Lăpuşului şi îndeosebi a Munţilor Gutâi. Obelisc de piatră km 50 – ridicat în amintirea victoriei din 1717 a locuitorilor Cavnicului asupra tătarilor. Pe monument este gravată inscripţia: “Anno 1717 – usque tric fuerunt tatares “, traseul mai trece prin Cavnic, Şurdeşti, Dăneşti, Copalnic Mănăştur, Cufoaia , Borcut şi din nou Târgu Lăpuş.

Târgu Lăpuş-Dumbrava-Mănăstirea Dumbrava (Şatra)-Muntele Şatra-Dumbrava- Stoiceni -Târgu Lăpuş. Traseul străbate Dealurile Dobricului în lungul văilor Dobric (până la Dumbrava) şi Dumbrava, în ultima parte urcând în Piemontul Şatrei până la 720 m altitudine, se pleacă din Târgu Lăpuş înspre Baia Mare, unde drumul se ramifică la dreapta spre Dumbrava şi Stoiceni. De la Dumbrava se continuă la stânga pe un drum forestier până la muntele Şatra. Dumbrava km 4 este sat aşezat la confluenţa pâraielor Dumbrava şi Dobric, întemeiat în secolul XVI, cu o biserică de lemn din secolul XIX şi o fabrică de cherestea. Ramificaţie a traseului la stânga, urmărind drumul forestier spre Mănăstirea Dumbrava şi Muntele Şatra, cabana silvică şi de vânătoare Şatra este situată la 100 m pe stânga drumului într-o pădure de fag. Lângă cabană există un izvor şi un loc de popas amenajat. Se revine pe drumul forestier până la Dumbrava de unde se ramifică un traseu la stânga spre Stoiceni. Stoiceniul este un sat întemeiat în secolul XVI, situat în zona Dealurilor Dobricului, pe pârâul Stoiceni. La intrarea în sat pe partea dreaptă a drumului este situat principalul izvor de apă minerală, peste drum găsindu-se staţia de îmbuteliere a apei minerale şi o cabană silvică. Pe un deal din apropierea centrului satului se găseşte o biserică de lemn din secolul XIX. De aici se poate ajunge pe o potecă la Mănăstirea Dumbrava şi Muntele Şatra. Anual în luna august lângă Pădurea Galeş se desfăşoară Festivalul portului şi cântecului lăpuşan. Se revine la Târgu Lăpuş prin satul Dumbrava.

Târgu Lăpuş-Dămăcuşeni-Suciu de Jos-Suciu de Sus-Groşi-Cabana Ţibleş şi retur.

Traseu Târgu Lăpuş-Dămăcuşeni-Suciu de Jos-Suciu de Sus-Groşi-Cabana Ţibleş şi retur

Traseul străbate Depresiunea Lăpuşului în lungul râului Lăpuş până la Dămăcuşeni şi Suciu până în amonte de Groşi, ultimul sector urmând valea Bradului în Obcinele Ţibleşului. Se pleacă din Târgu Lăpuş pe D. J. 109 F până la ieşirea din Dămăcuşeni, de unde se continuă la dreapta D. J. 171; Suciu de Jos km 11, sat atestat documentar în 1325, cu gospodării tradiţionale şi port popular cu influenţe din Ţara Năsăudului; Suciu de Sus cu Dealul Breaza unde se găseşte Mănăstirea Sfânta Treime înălţată pe locul unei alte mănăstiri, ctitorită de preotul martir Nicolae Florea, care a fost distrusă după 1960; Groşii Ţibleşului, km 23 sat situat la confluenţa râurilor Minghet (Suciul) şi Bradul, cu gospodării tradiţionale, punct de acces spre Munţii Ţibleş şi se revine pe acelaşi traseu la Târgu Lăpuş;

Târgu Lăpuş-Rohia-Mănăstirea Rohia şi retur.

Traseu Târgu Lăpuş-Rohia-Mănăstirea Rohia şi retur

Traseul străbate zona deluroasă a Suprafeţei Muscelelor până la Rohia de unde se urcă în Dealul Viei pe un drum parţial modernizat. Se pleacă din Târgu Lăpuş, iar primul sat care ne întâmpină este Rohia, la km 7, sat atestat documentar în 1325, cu un monument dedicat eroilor din primul război mondial. Din centrul satului se desprind două drumuri laterale unul la dreapta spre satul Fântânele 5 km, şi unul la stânga spre mănăstirea Rohia 3 km, sat în care întâlnim Mănăstire Rohia km 10, situată în Dealul Viei la 500 m altitudine, ctitorită în 1926 de preotul Nicolae Gherman, în prezent unul dintre cele mai importante centre monahale din Ardeal. Biblioteca de aici care numără circa 40000 volume a fost ordonată de marele filosof Nicolae Steinhardt; se revine pe acelaşi traseu la Târgu Lăpuş sau se poate continua traseul peste Culmea Breaza spre satul Măgoaşa, locul de origine al haiducului Pintea Viteazul şi spre municipiul Dej la 40 km.

Târgu Lăpuş-Răzoare-Văleni-Coroieni-Baba-Cheile Babei şi retur.

Traseu Târgu Lăpuş-Răzoare-Văleni-Coroieni-Baba-Cheile Babei şi retur

Traseul străbate partea sudică a Depresiunii Lăpuşului, urmărind Valea Lăpuşului până la Răzoare şi Valea Mare până la Văleni, după care trece peste Culmea Breaza prin înşeuarea de la Coroieni 428 m ajungându-se în Podişul calcaros Boi-Gâlgău unde se dezvoltă Cheile Babei. Se pleacă din Târgu Lăpuş spre Gâlgău şi se intră în Răzoare situat la 6 km, sat atestat documentar la 1500, cu o biserică de lemn din secolul XVII, punct de plecare în drumeţii spre Defileul Lăpuşului, urmează apoi Vălenii la 11 km, sat pe Valea Mare, atestat documentar în 1331, cu o biserică de lemn din se-colul XVII, care are un turn cu o înălţime de 37 m, fiind una dintre cele mai înalte biserici de lemn din ţară, Coroieni la km 15 care este un important centru pomicol; Drăghia este sat întemeiat în 1552 de voievodul moldovean Alexandru Lăpuşneanu, cu o biserică de lemn din secolul XVII. Drum lateral la stânga spre satul Dealu Mare 3 km, important centru pomicol. Baba la km 20, sat întemeiat în secolul XV, pe pârâul Poienii, în centrul localităţii se găseşte un monument care reprezintă un soldat cu cască în mână, dedicat eroilor din cel de al doilea război mondial. Cheile Babei la km 21 – 23, modelate în calcarele Podişului Boi – Gâlgău prin adâncirea pârâului Poienii cu peste 100 m. La intrarea în chei pe partea dreaptă se găsesc cuptoare pentru obţinerea varului prin arderea calcarului, utilizate de localnici, iar la ieşirea din chei pe stânga pârâului, într-o mică poiană este situată Cabana turistică “A. F. Hoza “; se revine pe acelaşi traseu la Târgu Lăpuş. Trasee turistice montane Ele oferă posibilitatea efectuării unor drumeţii în locuri de un pitoresc deosebit, din vârfurile munţilor deschizându-se frumoase panorame asupra Ţării Lăpuşului şi zonelor învecinate. Deşi există puţine trasee marcate, existenţa drumurilor forestiere până în vârful munţilor şi a potecilor bătute de ciobani şi turme facilitează accesul turiştilor:

Cabana Ţibleş-Refugiul Arcer-Vârful Arcer-Vârful Ţibleş-Vârful Bran şi retur. Traseu practicat tot anul, parcurs în 9-10 ore, marcajul este reprezentat printr-un punct albastru. Din Groşi accesul se face pe drumul forestier de pe Valea Bradului pe jos sau cu maşinile şi utilajele forestiere care urcă pentru a încărca lemne. Cabana silvică şi de vânătoare Ţibleş este situată la 9 km amonte de satul Groşi până unde circulă zilnic autobuzele din Târgu Lăpuş; de la cabană se urmăreşte drumul forestier din lungul Văii Bradului (Ţibleşului) până la exploatarea minieră (2, 5 km) în prezent abandonată. La confluenţa pâraielor Ţibleş şi Prelucilor se ramifică două poteci care ajung în poiana de pe Piciorul Arcer. Prima potecă urmăreşte Valea Prelucilor pe o lungime de 800 m după care urcă pe versantul stâng al pârâului Arcer printr-o pădure de amestec fag-răşinoase până la stâna din Poiana Piciorului Arcer. A doua potecă urmăreşte pârâul Ţibleş (Izvorul Rău) până la barăcile exploatării miniere care pot fi folosite de turişti pentru adăpost, de unde urcă (30 minute) prin pădurea amestecată de fag şi conifere până la stâna din poiana de pe Piciorul Arcer. Din Piciorul Arcer traseul urcă (circa 30 min. ), printr-o pădure de conifere până în Piciorul Craiului unde pe partea dreaptă a potecii se găseşte refugiul Arcer situat într-o mică poiană la 1510 m altitudine. Refugiul a fost construit în construit în 1963 şi refăcut în 1995 după ce a ars, poate adăposti 8 – 10 persoane. Traseul se continuă printr-o pădure de molid, după 40 min. ajungând la izvorul pârâului Ţibleş. Din acest loc se deschide o frumoasă perspectivă asupra zonei alpine a vârfurilor Arcer şi Ţibleş, traseul continuând în serpentine printre ierburi, jnepeni rari şi pitici şi afiniş timp de 40 min., până în şaua dintre vârfurile Arcer în stânga şi Ţibleş în dreapta. Urmărind poteca ajungem pe rând în vârfurile Arcer, Ţibleş (1839 m) şi Bran din fiecare deschizându-se o frumoasă privelişte asupra Ţării Lăpuşului, Ţării Maramureşului, Ţării Năsăudului şi Munţilor Rodnei, Maramureşului, Lăpuşului şi Gutinului;

Cabana Ţibleş-Valea Stregior-Vârful Stregior-Vârful Tomnatecul-Vârful Ţibleş-Refugiul Arcer-Valea Bradului-Cabana Ţibleş, traseu nerecomandat iarna, parcurs în 10 – 12 ore, iar marcajul este reprezentat de bandă roşie în sectorul Stregior-Ţibleş şi punct albastru în sectorul Ţibleş-Arcer. De la Cabana Ţibleş se urmăreşte drumul forestier din lungul pârâului Stregior pe o lungime de circa 1,5 km până la confluenţa cu izvorul Ouşorului. Din acest punct se urcă Obcina Stregior printr-o pădure amestecată de fag şi conifere până în vârful Stregior 142 m. De aici se deschide o frumoasă perspectivă asupra Vârfului Hudin 1611 m şi Masivului Arcer-Ţibleş- Bran. Se continuă traseul de creastă pe direcţia vest-est, prin Vârful Tomnatecul 1483 m, după care, trecând pe la nord de Vârful Arcer, ajungem în şaua dintre vârfurile Arcer şi Ţibleş şi în final, în Vârful Ţibleş 1839 m. De aici urmărind marcajul punct albastru coborâm în locul de origine al pârâului Ţibleş de unde poteca ne conduce prin pădure spre refugiul Arcer 1510 m, stâna din Piciorul Arcer, exploatarea minieră, Valea Bradului şi Cabana Ţibleş.

Cabana Minghet-Vârful Hudieş-Vârful Stregior-Cabana Ţibleş, traseu nemarcat, practicabil tot anul, parcurs în 6-8 ore. Cabana Minghet este situată la 11 km distanţă de satul Groş, pe Valea Minghetului, la 1000 m altitudine, putând adăposti 10 persoane. De la cabană traseul urmăreşte drumul forestier din lungul Văii Arieşului pe o distanţă de 7 km după care urcă trei ore Obcina Fundul Dealului până în Vârful Hudieş 1479 m. În continuare, pe o potecă de creastă, ajungem în 30 min. pe Vârful Groapa iar apoi pe Vâr-ful Stregior 1472 m de unde se deschide o frumoasă privelişte asupra vârfului Hudin 1611 m, Ma-sivului Arcer-Ţibleş-Bran, Depresiunii Lăpuşului şi Depresiunii Maramureşului. Din vârful Stregior se coboară peste Obcina Stregior până la confluenţa cu pâraiele Izvorul Ouşorului şi Stregior de unde drumul forestier 1, 5 km ne conduce până la Cabana Ţibleş

Băiuţ-Valea Tocila-Cabana Tocila-Vârful Secului-Vârful Văratic-Valea Băiuţului- Băiuţ, traseu nemarcat, practicabil tot anul, parcurs în 6-7 ore. Din comuna Băiuţ, unde se poate ajunge cu autobuzul care circulă zilnic dinspre Târgu Lăpuş, urmărim drumul forestier de pe Valea Tocilei pe care există un izvor mineral. După 5 km ajungem la cabana forestieră Tocila unde turiştii pot găsi adăpost. De aici se dezvoltă o potecă pe care după o oră de urcat prin pădure se ajunge pe Vârful Secului 1311 m, punct de belvedere asupra Munţilor Lăpuşului şi Ţibleşului şi Depresiunilor Maramureş şi Lăpuş, în continuare coborâm în înşeuarea dintre vârfurile Secului şi Văratec, de unde după un urcuş de circa 40 min. suntem în Vârful Văratec 1358 m, iar de aici se coboară în lungul pârâului Băiuţ până la confluenţa cu Lăpuşul ajungând în localitatea Băiuţ.

Băiuţ-Vârful Ceţurile-Vârful Neteda-Vârful Roţii-Cavnic, traseu nemarcat, practicabil tot anul, parcurs în 6-7 ore. Traseul porneşte din comuna Băiuţ din zona lacului de acumulare, urmărind un drum de exploatare minieră care trece pe sub Vârful Ceţurile 1066 m. După 4 km drumul se continuă cu o potecă care urcă printr-o pădure de fag până în Vârful Neteda 1321 m de unde se deschide o frumoasă panoramă asupra Munţilor Lăpuşului şi Depresiunilor Lăpuş şi Maramureş. De aici după 2 ore de urcuşuri şi coborâşuri prin pădure urmărind o potecă care în unele sectoare este slab conturată, ajungem în Vârful Roţii 1215 m de unde avem o frumoasă privelişte asupra Munţilor Gutâi. Din Vârful Roţii coborâm 30 min., până în şoseaua Strâmbu Băiuţ-Cavnic. La intrarea în oraşul Cavnic există un obelisc de piatră ridicat în amintirea victoriei locuitorilor zonei din 1717 asupra unei hoarde de tătari. După o oră ajungem în centrul oraşului Cavnic.

Mănăstirea Dumbrava-Muntele Şatra-Schitul Şatra şi retur, traseu nemarcat, practicabil tot anul. Accesul până la Mănăstirea Dumbrava se poate face fie pe drumul forestier la 10 km dinspre satul Dumbrava, fie pe poteca care urcă dinspre satul Stoiceni. În ambele localităţi se poate ajunge cu autobuze care circulă zilnic din Târgu Lăpuş. Traseele turistice din zona deluroasă şi depresionară

Răzoare-Defileul Lăpuşului-Groape-Peştera Haiducilor şi retur, traseu nemarcat, practicabil tot anul, se parcurge în 5-6 ore. Din centrul satului Răzoare trecem pe lângă biserica de lemn, urmărind drumul de ţară pe o distanţă de 2 km până la intrarea râului în defileu. Aici în timpul verii există posibilităţi de campare şi practicarea înotului şi pescuitului. După ce trecem de satul Groape se desprinde la stânga o potecă care trece printre fâneţe şi case izolate, care conduce după circa 3 km la un abrupt dolomitic situat pe versantul drept al defileului Lăpuşului la sud-est de Dealul Pietrii. În acest abrupt se dezvoltă Grota Haiducilor, o mică peşteră cu o lungime de 12 m care prezintă cruste de calcit şi mici stalactite.

Târgu Lăpuş-Lacul Lighet-Valea Lighetului-Dealul Viei-Mănăstirea Rohia, traseu nemarcat, practicabil tot anul. Din oraşul Târgu Lăpuş urmărind strada Stadionului, ajungem după 30 min., la Lacul Lighet în jurul căruia există o bază de agrement. În continuare, urmărind drumul forestier de pe Valea Lighetului pe o distanţă de 2 km, după ce trecem de un izvor situat pe stânga drumului ajungem la o cruce de lemn în dreptul căreia se desprinde la dreapta o potecă care urcă prin pădurea de fag. După aproximativ o oră de mers prin pădure ajungem la Mănăstirea Rohia, important centru monahal din Transilvania. (Rus, D., Bott, Rozica, 2000).

Esti aici:   RohiaHarti
| + -